miercuri, 22 mai 2013

Pragul Credinţelor


     Vă aflaţi la un prag al propriilor voastre credinţe.



 Voi tocmai exploraţi acel prag, prin  care tot ceea ce cu adevărat credeți că vă doriți este posibil sa se întâmple. Ascultaţi felul în care îl formulaţi; el vă arată unde se află pragul în credinţele voastre. În momentul în care veţi realiza că  acest prag se manifestă în mod evident în prezentul vostru, veţi fi capabili să experimentaţi viaţa aşa cum o doriţi. Cat timp pragul credinţelor voastre se află undeva în viitor, nu contează cât de aproape este de voi, dacă nu este în voi, nu îl puteţi experimenta. Acum voi exploraţi acel prag.

Cum aş putea să....- ?

Ah, o să ajungem şi acolo imediat, multumesc. Hai să facem un exerciţiu care vă va ajuta să vă daţi seama unde se află pragul vostru de credinţe. În regulă?

Începeţi prin a vă crea  ceea ce reprezintă idealul vostru în viaţă -ceva confortabil pentru voi, nu trebuie să fie ceva complicat- poate fi orice  reprezintă modelul de viaţă ideală  care a-ţi prefera să o trăiţi. Crează o imagine cu tine facând ceva ce ţi-ar face plăcere şi  în care ai  susţinerea totală de a trăi acel mod de viaţă.Fără nici o umbră de îndoială că eşti susţinut; simte pe deplin că acela este modul tău de viaţă. Ăsta este modul tău de viaţă şi totul este abolut în regulă şi perfect. Priveşte-o ca pe esenţa ideală a felului în care simţi tu ca trebuie să fie viaţa ta.

Nu trebuie să fie o imagine rigidă sau perfect structurată în detalii şi aspecte. Noi vorbim despre esenţa stilului de viaţă aşa cum o simţi tu. Invocă acea imagine în mitea ta având acea stare ideală. Iar apoi o sa-ţi pun o serie de întrebări...

- Ai acea imagine sau senzaţie în minte ?
- Da.
- În regulă. Acum fii foarte cinstit cu tine însuţi şi cu mine deasemenea în răspunsurile care o să le dai. Spune-mi sincer crezi că ţi-ar ajunge să spunem zece ani de-ai voştri să poţi să îţi creezi acea viaţă?
- Da 
- Crezi că ai putea avea acea viaţă într-o lună?
- Nu.
- Crezi că ai putea trăi felul de viaţă care îl  preferi, indiferent care ar fi acesta, în acest an?
- (pauză)... Nu.
- Crezi că ai putea să o faci în trei ani?
- Da, cred că aş putea în trei ani.
-În regulă.Eşti sigur? Poţi să simţi asta? ...poate totuşi într-un an?
- Dacă m-aş concentra doar pe a face asta,... da.
- În regulă. De ce ai face altfel decât aşa? De ce nu ţi-ai folosi toată atenţia ta în a face ceea ce îţi doreşti?
- Cred că dacă aş face astfel nu aş mai avea timp să mă ocup de alte detalii.
- Dar înţelege: când faci ceea ce îţi place, ceea ce reprezintă cu adevărat vibraţia realităţii tale, toate detaliile au grijă singure de ele. Asta nu înseamnă că tu nu vei avea nimic de făcut;  doar că atunci când trăieşti în armonie, sincronizat cu calea pe care ai ales să fii, totul se află deja pe acea cale, exact unde trebuie să fie, exact când trebuie să fie, totul se va manifesta  exact în forma potrivită şi exact la locul potrivit astfel ca tu să poţi continua să fi cine ai ales să fi. Vei atrage automat şi fără efort în viaţa ta uneltele necesare care vor permite detaliilor să fie rezlvate.Toate se află în acelaşi pachet.
Pentru ca vezi tu,  problema care o aveţi voi este ca vedeţi viaţa ca un şir de idei separate, în loc să o vedeţi ca un singur eveniment omogen în care dacă vă permiteţi vouă înşivă sa fiţi persoana care vreţi să fiţi, lucrurile se vor rezolva singure. Lucrurile care  nu se vor rezolva dacă sunteţi cu adevărat cine vreţi să fiţi, sunt de fapt lucruri de care nu aveţi nevoie ca să fiţi acea persoană. Mă urmăreşti?

Reflexia din exterior

 - Cred că este mai mult o prolemă de a mă simţi într-un anume fel în care vreau să mă simt decât  de a aştepta anumite evenimente sau forme din exterior.

joi, 16 mai 2013

Funcţionază cum spui tu !


Asuma-ti ca ceea ce ti se intampla in viata ta iti apartine tie! Accepta si recunoaste asta; integreaza asta.Traieste,exploreaza si examineaza ce ti se intampla pentru ca este urmare a credintelor tale. Toate intamplarile sant acolo din motivele tale  –fie ca esti constient de ele fie ca nu. Cu cat te comporţi mai mult ştiind ca ele sant acolo din cauza ta, din motivele tale, chiar daca esti constient sau nu de aceste motive, cu atât mai repede vei deveni mai conştient de ele.
 Foarte des i-ti vei da seama  ca unele intamplari se manifesta doar pentru ca tu sa descoperi si  sa accepti energia lor si sa treci mai departe.Trecand peste ele mai departe le vei fi folosit exact pentru motivul pentru care ele au fost acolo si nu mai este nimic altceva de descoperit.Asta e tot. Iti indrepti atentia spre urmatorul lucru sau eveniment, si spre urmatorul si spre urmatorul -  mereu. Intotdeauna cu bucurie, si fericire. Exact atat de usor este.

Fii fericit. Aminteste-ti că efectul și cauza sunt același eveniment. Nu trebuie să aștepți un eveniment anume pentru a fi fericit, daca tu știi deja că vrei să fii fericit.
Creează efectul de a fi fericit, și vei atrage în viața ta  cauzele de care este nevoie pentru a sprijini fericirea care ai creat-o. . .doar pentru ca aşa vrei. Și doar pentru că tu spui așa. Pentru că eşti creatorul  realităţii tale, nu trebuie mai fie nici un alt “de ce” sau cum”.Totul  funcţionază după cum spui tu!

....................................................................................................................................

Să continuăm să discuţia cu ideea că toate situațiile și împrejurările din experiența ta fizica, din realitatea de zi cu zi, sunt de fapt elemente de recuzită neutre (cu inţeles neutru) în raport cu celelalte evenimente, și nu au nici o semnificație conţinută în ele, alta decât ceea  care le-o atribui tu însuţi. Totul este lipsit de un înţeles iniţial, fiind gri, neutru, şi asta-ţi permite sa extragi  din circumstanțe, efectele dorite in funcţie de sensul care l-ai atribuit. Este simplă mecanică: atribui sens pozitiv ,obţii efect pozitiv.  Atribui inţeles negativ, obţii efect negativ .

Astfel mai degrabă s-ar putea spune ca nu experienţa da naştere unui înţeles ci un anume  înţeles dă naştere unei anumite experienţe.

....................................................................................................................................

Sau  mai simplu spus: ideea este că toate circumstanțele sunt neutre.Înţelesul care-l atribui este alegerea ta, ceea ce înseamnă că înţelesurile sau semnificaţiile care alegi să le dai, referitor la viaţa ta, sunt cele ce generează situațiile particulare  care ţi se întămplă. Aceste întămplări consolidează, reflectă și reprezintă semnificațiile sau înţelesurile  pe care tu le creezi. A interpreta, a da un anume sens la ceva este chiar actul de creație însuşi! Pentru că a da un sens la ceva este chiar aducerea la viaţă  a evenimentelor particulare din viaţa ta. 

miercuri, 15 mai 2013

Creatorul creeaza deoarece El poate!


Recunoasteti  un lucru: existența este ! Tot Ceea Ce Este, este!
Asa a fost întotdeauna, este acum, și va fi întotdeauna. Existența nu fiinteaza in timp; timpul face parte din Tot Ceea ce Este. Prin urmare, este etern.Prin urmare  înțelegeti  că acest concept - și orice concept care este creat in interiorul lui Tot Ceea Ce Este - este într-un sens in subordinea sa. Adevarul suprem este ca, un concept  si scopul unui concept, se desfasoara tot  în Existență. Și Existența este inca  dinainte de a exista conceptul de scop. Ceea ce a existat înainte de conceptul de scop nu are nevoie de nici un scop pentru a continua sa existe. Astfel, Tot Ceea Ce Este se va exprima și manifesta în toate căile posibile – pentru nici un alt motiv, pentru nici un alt scop decât pentru ca poate si pentru că este Creatorul.

 Și Creatorul creează pur și simplu deoarece El poate.





miercuri, 1 mai 2013

Despre concepte


Asa cum un deget tinut in fata ochiului poate scoate soarele din campul vizual, la fel un concept poate ascunde realitatea indiferent cat de evidenta este. (Mooji)

Pentru inceput sa ajungem la un numitor comun despre ce inseamna conceptul.La o verificare in dictionarele explicative online am gasit urmatoarele sensuri :

CONCÉPT, concepte, s. n. 1. Idee generală care reflectă just realitatea; noțiune 2. Ciornă, schiță, bruion. – Din fr. concept. 
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de m_marinel | Semnalează o greșeală | Permalink2.

CONCÉPT s. n. 1. idee, noțiune care constituie treapta cea mai înaltă de abstractizare în reflectarea realității.

Din ambele definitii putem vedea clar ca acest cuvant prin conventie il folosim pentru a reflecta o realitate sau o abstractizare a realităţii. Un cuvant sau un concept nu poate descrie realitatea dar il folosim pentru a indica (pentru a schiţa) notiunea sau conceptul la care facem referire pentru a putea transmite mesajul dorit.

Foarte frumos exemplifica diferenta intre concept si realitate Eckhart Tolle intr-una din prelegerile sale, si daca bine-mi amintesc chiar si in cartea “Puterea prezentului” folosind exemplul cu apa cam in felul urmator :
Pentru un râu care curge in albia sa folosim cuvantul generic de “apă” . Realitatea unui curs de rau, mareţia fiinţării sale cu toate vietaţile care traieasc in el, cu toate caracteristicile sale chimice , biologice nu poate fi transpusa intr-un cuvânt sau un concept. Totusi pentru simplitatea exprimarii pentru a putea sa ne transmitem informaţia folosim doar ca indicator acest cuvânt “apă” .Aici apar doua probleme: 1. Realitatea ,Existenţa,Fiinţarea unui curs de apă se modifică de la un moment la altul .Pestii  rapitori au mancat alti pesti, niste mormoloci tocmai au iesit din ouale de broasca, nivelul PH+ului sau concentratia de nitriti se modifica în sfârşit in faţa noastră curge alta apă decat un moment mai înainte iar noi anulam sau reducem toata aceasta Măreţie la un concept: “apă”  care nu poate surprinde astfel realitatea folosind astfel o proiectie mentala a unui curs de apa care il avem memorat si care il folosim ca referinta de cate ori uzăm de notiunea respectiva. Nu mai retin pe unde citisem o parabola care zicea cam asa: Toti savantii si cercetatorii de pe pamant daca s-ar aduna nu ar fi in stare sa surprinda realitatea unei singure muşte ...atât de mareaţă este Fiinţarea, Existenţa .
            A doua problema care apare cand folosim cuvintele si conceptele in comunicare este ca fiecare persoana are un set diferit de conditionari ,experiente,, concepte astfel ca v-a folosi o proiectie / o viziune  in varianta proprie la auzul aceluiasi cuvant. Astfel se poate vedea cum comunicarea prin cuvinte si folosirea conceptelor reduce , anuleaza sau schimba sensul care se doreste a fi transmis .
            Un al doilea exemplu tot cu apa si la fel de elocvent spune asa : Pot sa iti explic ce inseamna un pahar cu apa, pot sa scriu un tratat intreg despre chimia apei, despre circuitul apei in natura, pot conceptualiza orice fel de teorii referitoare la apa pe care sa ti le dau sa le citesti.Totusi ca sa iti treaca de sete va trebui sa bei un pahar cu apa. E drept ca acest exempu era dat  de Eckhart Tolle undeva la un capitol despre diferenta intre experienta ca experimentare/traire VIE si concept ca proiectie mentala, ca iluze. Mie mi se pare ca duc in acelasi sens, ca indica acelasi lucru.
    Pentru a vedea cat de usor e sa cazi in capcana cuvintelor si a conceptelor, si ce sensuri se pot gasii cu putin analiza cinstita se poate vedea si postarea “Capcana Cuvintelor” o traducere dupa Bashar.
            Nu vreau sa merg mai departe in teoria despre concepte, cuvinte si Realitate , cine doreste poate consulta sursele citate pana aici.Scopul acestei mici introspectii este doar de a ilustra mai bine in pasajele urmatoare cum anumite concepte care le acumulam prin educatie pot sa umbreasca Ceea Ce Suntem la fel cum un deget poate sa acopere Soarele indiferent cat de mare si luminos este.
            Si cand spun “Ceea Ce Suntem” ma refer la ceea ce suntem noi dioncolo de povestea care am creeat-o in jurul nostru , caci nu suntem acea poveste...Suntem mai mult decat atat. Si Bashar si Mooji aratau ca ceea ce suntem poate fi doar simtit si nu poate fi spus in cuvinte pentru ca ar pierde toata realitatea conform exemplului cu paharul de apa de mai sus. Este acea senzatie de “EU SUNT” care o simti cant te concentrezi asupra ta.Toti avem aceasta senzatie dincolo de cuvinte in care simtim acel “Eu Sunt” indiferent de cuvintele care le folosim indiferent de masca care o afisam. In povestirea de mai jos luata din “Rugaciunea broastei – Anthony de Mello “ se intelege mai bine ce vreau sa spun.


O femeie aflată în comă era pe punctul de a muri. Dintr-o dată, ea s-a simţit ridicată la cer şi s-a trezit în faţa Scaunului Judecăţii de Apoi.
- Cine eşti? a întrebat-o o Voce.
- Sunt soţia primarului, a răspuns ea.
- Nu te-am întrebat a cui soţie eşti, ci cine eşti tu.
- Sunt mama a patru copii.
- Nu te-am întrebat a cui mamă eşti, ci cine eşti tu.
- Sunt învăţătoare.
- Nu te-am întrebat ce profesie ai, ci cine eşti tu.
Şi dialogul a continuat în acelaşi fel. Orice ar fi răspuns femeia,cuvintele ei nu păreau să răspundă la întrebarea: "Cine eşti tu?"
- Sunt creştină.
- Nu te-am întrebat care este religia ta, ci cine eşti tu.
- Sunt cea care a fost la biserică în fiecare zi şi le-am dat de pomană celor sărmani.
- Nu te-am întrebat ce ai făcut, ci cine eşti tu,
.în mod evident, ea nu a trecut de examen, căci a fost trimisă înapoi pe pământ. Când s-a trezit din comă, femeia s-a decis să afle cine este. Şi astfel, întreaga ei viaţă s-a schimbat.
 Datoria voastră este să fiţi. Nu să fiţi cineva, nici să nu fiţi nimic căci aşa se nasc lăcomia şi ambiţiile; nu să  fiţi cutare sau cutare căci aşa deveniţi condiţionaţi, ci pur şi simplu să fiţi.

            Reiese foarte frumos din povestiara de mai sus ceea ce Eckhart Tolle numea “Eu si povestea mea”  in sensul ca noi nu mai stim (nu simtim, nu experimentam) cine suntem ci asociem la ceea ce suntem, o poveste .Povestea noastra.Cand cineva te intreaba cine esti de regula incepi sa-i spui o poveste,un sir de cuvinte. Toate intamplarile si experientele care le-am avut pe masura ce s-au consumat (au fost traite) s-au transformat intr-o poveste, un concept mort, un sir de cuvinte din mintea noastra la care apelam de cate ori avem nevoie sa aratam cuiva sau sa transmitem cine suntem.Ori tocmai aceasta poveste , acest concept, acest sir de cuvinte despre cine suntem acopera “CEEA CE SUNTEM” sau “CEEA CE NU POATE FI NUMIT” acea senzatie de “EU SUNT “ care nu poate fi luata si nu poate disparea, pentru ca este insasi “ESENTA VIETII NOASTRE” Putem sa ne schimbam viata, obiceiurile parerile si conceptele dar acel sentiment de “EU SUNT” va ramane mereu acolo , nu se schimba si nu poate fi luat, dar poate fi ascuns de  un concept gen “povestea mea” intocmai ca in povestioara de mai sus.
           
“Daca ceva poti numi in cuvinte atunci nu este aceea” spune un citat din Tao Te Ching  care vrea sa indice ca o traire, o realitate care o simti este VIE  dar in momentul in care vrei sa o comunici sau sa o analizezi o transpui in cuvinte si apelezi la concepte ea nu mai este aceea(realitatea).Iar dupa ce ai folosit conceptele si cuvintele ea nu mai este VIE deci “nu mai este aceea” daca ai numit-o. De ce se intampla asta ? Simplu: pentru ca mintea gandirea logica , falsul eu (Falsul eu - este fals in sensul ca este deja numit in cuvinte deci cand spun “eu” deja am o gramada de pareri si concepte despre mine care le asociez cuvantului... sant invatatoare, sant sotia primarului, sant crestina, sant roman este un sir de cuvinte care ascund acea senzatie de “EU SUNT” care nu poate fi transpusa in cuvinte) nu este facuta sa inteleaga sau sa cuprinda REALITATEA .Mintea logica, organizata este o unealta de care avem nevoie in organizarea traiului zilnic, in organizarea actiunilor noastre ca ele sa se materializeze conform dorintelor.
            O schema mai simplificata ar fi cam asa: Aceasta senzatie de “EU SUNT” care o simti cand  te concentrezi asupra ta, in momentul in care o definesti in cuvinte ele devin un concept. In momentul in care gandesti sau spui cuvintele “eu sunt” este radacina sau baza pe care mai apoi pot lipi toate credintele si conditionarile mele.Dupa cuvintele “eu sunt” urmeaza firesc conditionarile...eu sunt roman , eu sunt sotia primarului... Conditionarile de nationalitate sant revelate de  Anthony de Mello in cartea “Rugaciunea broastei “ foarte frumos cu urmatoarea povestioara:

Un student s-a dus la funcţionarul de la laboratorul de limbi străine şi i-a spus:
- Îmi puteţi da o bandă goală, vă rog?
- Ce limbă doriţi să studiaţi? l-a întrebat funcţionarul
.- Franceza, i-a răspuns studentul.
- Îmi pare rău, dar nu mai avem benzi goale pentru limba franceză.
- Dar pentru engleză aveţi?
- Da, din acelea mai avem.
- Bine, iau una din acestea.
Este la fel  de absurd să vorbeşti despre o bandă goală că are legătură cu limba franceză sau cu limba engleză ca şi să afirmi despre cineva că este francez sau englez. Franceza sau engleza reprezintă o condiţionare, nu fiinţa dumneavoastră.Un copil născut din părinţi americani şi crescut de părinţi ruşi nu ştie că a fost adoptat. După ce creşte, el va deveni un mare patriot sau un mare poet, care va da expresie subconştientului colectiv al sufletului rus şi aspiraţiilor Mamei-Rusia. Ce este el? American? Rus? Nici una, nici alta. Află cine / ce eşti !

            De asemenea tot aici se potriveste un pasaj din Anthony de Mello “Constienta. Capcanele si sansele realitatii” din capitolul Conditionarea Culturala care spune asa :
____________________________________________________________
Sa mai spunem ceva despre cuvinte.V-am spus mai devreme ca vorbele sunt limitate.Mai am ceva de adaugat.Exista unele cuvinte care-i corespund lui nimic. De exemplu eu sunt indian.Acum sa presupunem ca sunt prizonier de razboi in Pakistan si mi se spune: “Ei bine , azi te vom duce la frontiera si iti vei vedea tara” Asa ca ei ma duc la frontiera, iar eu trec granita si acum gandesc: “O tara mea, frumoasa mea tara. Vad sate si copaci si coline.Acesta este pamantul meu natal!” Dupa un timp, unul din paznici imi spune:”Scuza-ma, am facut o greseala.Trebuie sa mergem cu zece mile mai departe.“  La ce reactionasem eu? La nimic. Ma concentrasem pe un cuvant’India.Dar copacii nu sunt India; copacii sunt copaci.De fapt nu exista frontiere sau granite.Ele au fost puse acolo de mintea umana; in general politicienii prosti si avari.Tara mea a fost candva o singura tara.Acum sant patru.Daca nu santem atenti in curand vor fi sase.Atunci vom avea sase drapele, sase armate. De aceea nu ma vei vedea  vreodata salutand un drapel. Eu detest toate drapelele nationale pentru ca reprezinta idoli. Ce salutam noi ? Eu salut omenirea, nu un drapel inconjurat de o armata. Drapelele sunt in mintea oamenilor.
______________________________________________________________


Cuvintele creeaza concepte, conceptele creeaza credinte, credintele  creeaza realitatea. Acea realitate materializata pe masura ce se consuma, pe masura ce este traita devine amintire, cuvinte, concept. Bine, si care e problema??? De ce atata teorie ??? Pai problema apare in momentul in care falsul eu conceptualizeaza mereu proiectand ganduri si amintiri din trecut, ipoteze si probabilitati in viitor intr-un dialog interior continuu care ascunde mereu Realitatea. Care Realitate? Realitatea ca TU esti mai mult de cat credintele tale, ca TU esti mai mult decat gandurile tale , ca toate cunostintele care le-ai acumulat sant propriile tale limitari , astfel ca marea majoritate deintre noi traiesc intr-o stare de adormire  blocati in proiectiile mintii logice care ordoneaza lucruri mereu in timp ce Realitatea ,Manifestarea, Viata trece neobservata pe langa ei in acelasi fel cum un deget poate ascunde soarele. Fenomenul prin care ajunge mintea sa faca asta a fost excelent surprins si descris de Eckhart Tolle in  Puterea Prezentului .

Setul tau de conditionari si credinte creeaza o manifestare in jurul tau  care se materializeaza fizic printr-un mecanism care o sa il explic poate intr-o alta postare si care desigur poate fi gasit explicat in diferite feluri de fiecare dintre autorii deja citati aici.

Publicat miercuri de 1 Mai destept ca altul :)

P.S. Oare de ce ar sarbatori cineva munca si cui ar servi un asemenea concept ?
Atat de mult are cineva nevoie de munca noastra incat ne-a facut si o sarbatoare pentru incurajare .