miercuri, 18 decembrie 2013

Poziţia oficială

Poziţia oficială este termenul care mi-a atras astăzi amuzamentul şi atenţia. De la invenţia termenului şi a meseriei de Public Relations, lumea s-a schimbat. În România este mai mult o preluare palidă a acestui concept. El este apanajul multinaţionalelor în general. Companiile mici nu au un asemenea departament. Totuşi... este un concept foarte folosit acolo unde nici nu vă aşteptaţi. Doar că are o denumire diferită, ca să fie mai greu de identificat.Găsim conceptul coafat sub diverse forme gen: Purtător de cuvânt, biroul de presă, reprezentantul cu mass-media, şi alte cele, care toate produc una şi aceiaşi acţiune: Poziţia oficială a unei instituţii.

Pe acelaşi principiu pe care politicienii ce ceartă poporul când face vreo acţiune care nu convine, pe motiv, că "poporul a stricat imaginea publică a ţării", de parcă imaginea ţării ar putea fi ceva separat de ţară. Ţara arde, baba se piaptănă iar imaginea ţării este o tânără îmbrăcată "office" care munceşte de "zbârnăie" . Deci nu merge.. Să vedem ce ce ascunde sub preş această poziţie oficială.

Poziţia oficială a unei instituţii este poziţia fabricată şi potrivită de jurişti astfel încât în raport cu un eveniment dat, o acţiune care a fost consumată deja să fie încadrată perfect în termenii legali. Deci, dacă mai citiţi odată cu atenţie definiţia de mai sus o să observaţi că nu conţine nici o referire la realitate.  Iar orice persoană din acea instituţie, dacă are o părere diferită, instituţia se disociază astfel: Este părerea personală a domnului X , poziţia oficială a instituţiei a fost comunicată deja în mass-media. Ha ha...Ce bine ne mai distrăm.

Să ne lămurim: O instituţe este o sumă de indivizi care muncesc sub acelaşi acoperiş. În lipsa poziţiei indivizilor, instituţia nu poate avea nici o poziţie. Entitatea conceptuală "instituţie" nu poate avea o poziţie sau o părere. Poziţia unei instituţii este suma poziţiilor individuale a persoanelor care lucrează în acea instituţie. Deci dacă suma angajaţilor unei primării , simte că o hotărâre este părtinitoare, sau chiar abuzivă, poziţia lor comună va reflecta acelaşi lucru. Acolo intervine "poziţia oficială" care este atent aşezată în cadrul legal, potrivită cu mâna şi dată mai departe spre publicare.Poziţia oficială are rolul de a deforma poziţia creată în mod natural de fiecare individ în parte. Este de-a dreptul o spălare de creier. De mâine, poziţia voastră oficială este asta.............. Ce legătură are poziţia oficială cu realitatea din teren? Nici una! Poziţia oficială este o sumă de declaraţii potrivite să se încadreze perfect în lege. Restul poziţiilor nici nu mai interesează pe nimeni. Am auzit de multe ori funcţionari interogaţi cu privire la anumite evenimente, care răspund: Nu ştiu, întrebaţi la biroul de presă... ei o să vă comunice poziţia oficială a instituţiei.

Poziţia oficială a instituţiei este departamentul PR al statului. Practic, nici un angajat la stat nu trebuie să se mai teamă că ar putea avea o poziţie greşită sau diferită faţă de instituţia în care lucrează. Singurul răspuns al lui va fi: Întrebaţi poziţia oficială. În acest fel, nu greşeşti nimic. Nu are treabă că el trebuie să servească cetăţenii, că el vede abuzuri, că el nu este de acord cu acţiunile instituţiei în care lucrează.Cu acest răspuns şi-a declinat toată răspunderea şi a scăpat de necazuri. Este arma creată de instituţii pentru a-i apăra pe cei care au poziţii diferite faţă de cea a instituţiei dar mimează o falsă unitate livrând acelaşi răspuns la unison. Ba mai mult: Sunt chiar prelucraţi şi informaţi să ştie: Băi, deci referitor la ce s-a întâmplat ieri... Ciocul mic. Dacă întreabă presa, poziţia oficială este asta....... Şi li se comunică răspnsul perfect, legal, acordat.
Este cedarea de putere perfectă...nu trebuie să gândeşti, şi nici nu poţi greşi.

Poziţia oficială, este ipocrizia legalizată a instituţiilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu