marți, 5 noiembrie 2013

Paralele şi posibilităţi

După mulţi ani de muncă, un inventator a descoperit arta de a face foc. El şi-a luat uneltele şi a plecat în regiunile nordice, acoperite cu zăpezi veşnice, unde a iniţiat un trib în arta de a face foc şi în avantajele ei. Oamenii au fost atât de absorbiţi de această noutate încât au uitat să-i mai mulţumească inventatorului, care într-o bună zi s-a făcut nevăzut. Fiind unul din acei oameni puţini la număr înzestraţi cu harul modestiei, el nu dorea să rămână în amintirea acelui popor sau să fie respectat de el. Singurul lucru pe care îl dorea era satisfacţia de a şti că cineva a beneficiat de descoperirea sa. 

Următorul trib la care s-a dus era la fel de dornic să înveţe ca şi primul, dar preoţii locali, văzând influenţa pe care străinul o avea asupra oamenilor, au dispus asasinarea lui. Pentru a nu fi bănuiţi de crimă, ei au instalat un portret alMarelui Inventator chiar în altarul templului şi au conceput o liturghie specială pentru el, pentru ca toată lumea să se închine lui şi pentru ca numele său să nu fie uitat niciodată. Au decretat că noua liturghie se va ţine întotdeauna şi că ea nu va fi modificată niciodată. Uneltele pentru obţinerea focului au fost instalate într-o cutie,iar preoţii au afirmat că cei care îşi vor punemâinile deasupra lor cu o mare credinţă se vor vindeca. 

Marele Preot însuşi şi-a asumat sarcina de a scrie o carte despre Viaţa Inventatorului. Aceasta a devenit Cartea Sacră a tribului, în care se vorbea de bunătatea şi de iubirea lui ca de un exemplu care ar trebui urmat de toată lumea, în care viaţa îi era elogiată,iarnaturalui era decretată supraumană. Preoţii au avut grijă c noua Biblie să treacă din mâinile unei generaţii către generaţiile următoare, interpretând cu autoritate semnificaţia cuvintelor scrise în ea, respectiva vieţii sfinte a Marelui Inventator şi a morţii sale. Cei care deviau de la această doctrină erau pedepsiţi cu moartea sau excomunicaţi. Prinşi în capcana acestor sarcini religioase, oamenii au uitat cu desăvârşire cum trebuie făcut focul.


Anthony de Mello - Rugăciunea Broaştei

4 comentarii:

  1. Oare Anthony de Mello a citit Biblia? (eu am impresia ca habar n-are despre ce vorbeste...)

    Dar oare tu ai citit Biblia? sau ti-e suficienta parerea altora?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anthony de Mello are o grămadă de citate din Biblie în învățăturile sale, ceea ce mă face să cred că a citit-o.Numărul mare de conferințe la care a participat în Occident cred că are o legătură cu nivelul său de înțelegere al lumii. Eu nu am citit-o integral, dar am citit suficient ca să am o părere. Deasemenea citesc de câte ori simt nevoia, sau caut anumite răspunsuri.
      Din nou interpretezi greșit mesajul postării. Dacă ai fi atent, ai lăsa prejudecățile, și nu te-ai simții obligat să aperi o poziție, ai înțelege că Anthony de Mello în acest pasaj nu contestă Biblia ci felul organizat în tipare de a propaga o religie dogmatică. Acest tip de texte care face paralele cu o situație reală dar nu în totalitate, te împinge la investigare, la auto cercetare. Dacă ai interpretat sensul direct,l-ai atacat fără o minimă investigare de pe poziția omului care știe... ai căzut în capcană. Însăși Biblia este o carte plină de simbolistică scrisă în pilde și care ascunde mesajul sub masca sensurilor directe. O să te duci pe câmp să te uiți la paserile cerului cum mănâncă fără să se ostenească, sau o să înțelegi că sensul este de a trăi în prezent fără să te gândești la ziua de mâine? Dacă ai să citești teoria lui Dabrowski (varianta integrală în lb. engleză nu doar fragmetul care e postat pe blog ) care se bazează pe studii psiho-sociale, ai să vezi că statistic, toate persoanele care au trecut de nivelul 5 de dezintegrare pozitivă, au sfârșit prin a fi ucise de contemporani. Pentru că pur și simplu nu au fost înțelese, și prin capacitatea de a aduna masele au periclitat imperiile existente la acea dată. Eu cred că acest pasaj a lui Anthony de Mello se referă la acea situație și nu mi se pare că ar fi o critică sau o negare a Bibliei.

      Ștergere
  2. Intr-adevar autorul textului nu contesta Biblia, dar o calomniaza mai mult sau mai putin constient, in sensul ca ii atribuie intr-un mod alegoric un fals autor si un fals continut. Atentie ! Cei care au scris Biblia NU “au dispus asasinarea” Domnului Iisus Hristos si NU au “decretat” nimic despre natura Lui. Asocierea unor astfel de situatii cu termenul “Biblie” creeaza confuzie in randul persoanelor mai putin documentate.

    Eu consider ca “felul organizat in tipare de a propaga o religie dogmatica” putea fi contestat si fara sugerarea unor astfel de confuzii, pe care, eu personal, le pun cu indulgenta pe seama unei cunoasteri superficiale a autorului in ceea ce priveste Biblia si originile crestinismului (in acest sens recomand cu caldura citirea integrala a urmatoarelor doua capitole: Sfanta Evanghelia dupa Ioan si Faptele Sfintilor Apostoli).

    Poate ca daca in text nu ar fi aparut termeni de genul ”preot”, “LITURGHIE”, “altar”, “viata sfanta”, “religie” sau "Biblie" (consacrati in crestinism), nu as fi cazut in aceasta capcana si aceasta discutie nu ar mai fi avut loc. Dar avand in vedere continutul textului si termenii utilizati am simtit o aluzie fina la adresa Bibliei si a crestinismului.

    Dar se poate sa gresesc si sa nu fie vorba de Biblia crestina, ci doar de o “paralela cu o situatie reala, dar nu in totalitate” in care termenul “biblie” se refera la o carte spirituala oarecare fara nici o legatura cu crestinismul... Cine stie? poate e doar o coincidenta de termeni... care mie, fiind crestin practicant, mi-a atras atentia in mod deosebit. Sper doar ca aceasta coincidenta si amestecare de termeni sa fie o pura intamplare... cu toate ca in ultimul timp si in scrierile spirituale contemporane, ca de altfel si in alte domenii ale existentei noastre, se promoveaza aceasta tendinta de amestecare si diluare a conceptelor, a ideilor si a traditiilor spirituale, o uniformizare superficiala care dupa parerea mea nu va duce la nimic bun.

    Va rog sa ma iertati!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, bună disecţia ta. E o direcţie posibilă.
      Eu cred, aşa cum ziceam de altfel şi în răspunsul anterior că autorul încearcă să ne împingă spre investigare. Este un text de tip "deschis". Adică nu dă nici o soluţie ci naşte noi întrebări. Fiecare nouă întrebare poate fi o nouă direcţie de investigare.
      De aceea consider că acest dialog ajută şi pe alţii care au aceleaşi reţineri ca şi tine , şi deasemenea şi pe cei care văd lucrurile ca mine.
      Desigur, am căutat cuvântul biblie în DEX şi are multe înţelesuri. De fapt paralela făcută de Anthony de Mello nu cred că este întâmplător atât de apropiată de religiile creştine. Am observat această tendinţă la mulţi învăţaţi. Tendinţa de a şoca prin exemplu, fosţăndu-te astfel să ieşi din tiparul obişnuit de gândire. Dacă ar fi spus un lucru uzual , ştiut deja, probabil că nu dădea naştere investigaţiei.
      Încă odată: textele deschise nu au ca scop schimbarea sau modificarea unor credinţe (crezuri, certitudini) cin au ca scop autoinvestigarea,. Astfel ca fiecare să găsească valenţe noi sau să-şi întârească dacă e cazul propria convingere.

      De iertat nu e cazul să te iert, având în vedere că iertarea este o non-acţiune. Iertarea este doar oprirea supărării, sau acuzării cuiva. Deci când sunt supărat pe cineva îl acuz mereu că mi-a făcut o nedreptate, aceasta este acţiunea. Când spun că l-am iertat nu am făcut decât -să mă opresc din a-l mai acuza. Este deci încetarea unei acţiuni aflate în desfăşurare.
      Este un dialog scris, o interacţiune civilizată pe teme spirituale între două persoane cu viyiuni diferite, care prin caracterul său public va oferi răspunsuri şi altora cu asemenea căutări. Nu e nimic de iertat aici.
      Cât despre tendinţa de diluare a acestor concepte, care spui că reiese din acest text...din nou depinde de unde priveşti. Dimpotrivă, eu observ că la tine le-a întărit. De presupus că va avea acelaşi efect şi la alţii. Iar acelora care caută altceva, probabil le va "dilua ". Deşi eu nu cred că le va dilua credinţa în creştinism ci că le va întării credinţa care o caută.

      Ștergere