joi, 1 august 2013

Mitul cu publicitatea

Adevarul este că am dezvoltat o pasiune de a descoperii capcanele care le ascund diverse concepte care circulă libere printre oameni, sub forma unor simple clişee inofensive. De fapt cu puţină atenţie şi prezenţă ne putem surprinde cum folosim clişee care le-am preluat de la alţii, având senzaţia că astfel ne dezvăluim poziţia, că ne jucăm rolul. Şi chiar asta facem, dar cât de reale sunt clişeele, ce ascund ele în spatele lor sub masca cuvintelor, şi mai departe ce crezuri alimentează ele în mintea noastră?

Una din caracteristicile clişeului este că este preluat şi însuşit fără nici o analiză. Cum se întâmplă asta? Nu mă pricep încă atât de bine la descâlcit vorbe, dar în principiu are câteva arme. Prima este aceea că reduce o realitate mai complexă la un şir de cuvinte uşor de reţinut, şi mai ales uşor de reprodus mai departe. A doua armă este acceptarea în masă mare a clişeului. Deci creează senzaţia că nefiind deacord cu un clişeu eşti oarecum împotriva curentului. Şi  ar mai fi una mai puţin evidentă : oferă o explicaţie pentru un eveniment sau un fenomen la care nu te-ai gândit niciodată până atunci cum funcţionează. Astfel atinge un fenomen care nu îl cunoşti, nu a fost în aria ta de interes, şi soluţia pare astfel a veni ca o revelaţie: bă ce simplu e...cum de nu m-am gândit până acum?

Aceste trei arme sunt de fapt nişte antemergători care deconectează sistemele de alarmă proprii după care mesajul trece neanalizat şi se plantează frumuşel pe creierul nostru într-o frumoasă circumvoluţiune. De la acel moment mai departe, noi ŞTIM!
O altă caracteristică a clişeului este că ancorat în mintea logică dă naştere unor credinţe, ne formează opinia, poziţia noastră faţă de un anumit eveniment.

Şi mitul care mi-a zgândărit atenţia şi m-a îndemnat spre disecţie astăzi este "Mass Media trăieşte din publicitate" . De multă vreme nu mă uit la televizor decât foarte rar spre deloc. Astfel dacă închizi televizorul pentru un an de zile, când îl vei reporni primul lucru care te va izbii violent şi evident va fi multitudinea şi agresivitatea reclamelor. Decuplat din obişnuinţa zilnica de a sta la televizor, te întrebi imediat ce îţi oferă el. Devine evident după o jumătate de oră de urmărit televizorul că ai primit o doză imensă de publicitate şi una infimă de informaţie. Mai mult, remarcam zilele trecute că se dezvoltă din ce în ce mai bine tehnicile prin care nu mai poţi feri o reclamă pe internet. Îţi este injectată în calculator fără nici un control asupra ei. Dacă vrei să vezi ceea ce ai nevoie apoi musai să iei injecţia cu reclama. Plecând la drum cu aceste considerente prezentate mai sus, de câte ori scăpam omenescul oftat: Pffff, iarăşi reclame, totdeauna se găseşte cineva în jurul meu să mă mustre. Lasă frate că din reclame traiesc şi ei... dacă nu ar fi reclamele ar murii cu toţii. La cine te-ai mai uita atunci? Şi mic de tot , las garda şi trec la acceptare manipulat fiind astfel prin tehnica "răului necesar".
Iar după ce mintea mea a refuzat să mai înghită găluşca, am trecut la disecţie, adicătelea am început să gândesc... Şi iată cum mi-am început introspecţia: Cine sunt clienţii mass-media? totaliatea consumatorilor de astfel de servicii, respectiv cititorii de ziare, privitorii la televizoare şi ascultătorii radio, plus restul formelor de media care nu le mai numesc pentru simplitatea raţionamentului nu pentru că nu ar exista. Pe toţi aceştia îi voi numi mai departe consumatori media. Şi haideţi să o analizam conform regulilor capitaliste de piaţă: cererea şi consumul. Ar putea exista orice formă de mass-media fie ea tv, radio sau presă scrisă fără consumatori? Ar putea exista măcar un singur post de televiziune dacă nu s-ar uita nimeni la el? S-ar tipării în lumea asta zilnic ziare care, să se adune mereu în arhive fără ca cineva să le cumpere? NU! E adevărat că din reclamele difuzate se rotunjesc veniturile dar cine ar plăti o reclamă dacă nimeni nu ar consuma media?  Iată deci că principalul actor al mass-media este consumatorul de mass-media şi nu beneficiarul reclamelor. Dacă principalul mijloc de venit al media ar fi reclama, atunci ei ar difuza reclame mereu, fără să mai fie nevoie de consumatori. Bun, acum... tot conform aceloraşi principii capitaliste mult trâmbiţate dar nu prea respectate, către cine ar trebui să se îndrepte atenţia mass-media? Cine este cel care trebuie servit? Clientul nostru, stăpânul nostru parcă era...NU? Deci hai să ne agasăm clienţii cu reclame în numele banilor. Da, sunt convins că cea mai mare pondere a câştigurilor se face din publicitate. Dar tocmai asta e capcana care ne vâră clişeul pe gât! Vă amintiţi de prima regulă a clişeului? Reduce o realitate complexă la un şir de cuvinte uşor de reţinut. Deci când emit clişeul "Mass-media trăieşte din publicitate" am mutat centrul de greutate pe publicitate, şi am exclus actorul principal consumatorul. În plus nu aminteşte nimic de "pondere". Deci veniturile din publicitatea au o anumită pondere mai mare sau mai mică dar este exclusă din clişeu.  Apoi , odată preluat acest clişeu, trece mai departe la pasul al doilea: ne creează ideea, opinia, părerea că mass-media nu ar putea exista fără publicitate. De aici încolo toate raţionamentele referitoare la mass-media ni le vom clădi pe această bază. Acum eu vin cu întrebarea: Poate exista mass-media fără publicitate? DA!  Atâta timp cât există consumatori de mass-media  ea poate exista fără publicitate. E adevărat că s-ar reduce drastic numărul companiilor, dar ar exista. În afară de asta sunt convins că s-ar găsii multe căi pentru entităţile de mass-media ca ele să existe în continuare, doar ca ele sunt blocate actualmente de sistemul în vigoare, care este cel mai productiv, mai facil şi deja rafinat şi dezvoltat în timp.
Vreau să mă înţelegeţi bine! Nu sunt împotriva mediei aşa cum este ea acuma. Nici împotriva publicităţii din media. Am demontat prin acest raţionament pur ipotetic un clişeu. Am îndemnat la gândirea de genul: Ce ar fi dacă... ? reţineţi doar atât: Clienţii mass-media sunt consumatorii şi nu cei care plătesc publicitatea. Şi asta e destul să demonteze clişeul.


ATENŢIE LA CLIŞEE !!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu