luni, 17 iunie 2013

Conducători sau administratori ?

   Personal sunt de părere că politica începe acolo unde se termină atitudinea civică, şi o să exemplific puţin la ce mă refer.
   În momentul în care societatea civilă reprezentată prin Organizaţiile Ne-Guvernamentale (ONG) propune un proiect sau se opune unui proiect, singura opţiune a zonei politice este să ţină cont de el. În momentul în care societatea civilă nu este organizată în ONG-uri care au statut de persoană juridică, sau nu propune proiecte, sau nu face propuneri referitoare la modul în care se doreşte a fi modelată societatea, intră în joc politicul.Partidele care participă la alegeri vin cu oferte de proiecte proprii care în viziunea lor trebuie, sau merită a fi derulate şi aplicate chiar societăţii civile. Aici începe politica. Ca urmare, tot ce vine ca propunere, ca proiect, ca viziune de modelare, din partea societăţii civile prin intermediul ONG-urilor este pură atitudine civică, iar tot ce vine ca propunere sau proiect din partea partidului, este politică. Privind astfel lucrurile, şi nefăcând parte din nici o organizaţie partinică mă declar de partea societăţii civile şi ca urmare toate ideile şi comentariile care izvorăsc în mintea mea sunt dictate de conştiinţa mea civică şi nu face atingere zonei politice nici o secunda.Poate doar se opune pe alocuri, ceea ce chiar constituţional... încă. Dacă privim lucrurile din această perspectivă e mult mai uşor să înţelegem de ce România este atât de politizată.Tocmai din lipsa acestor ONG-uri care nu sunt altceva decât insăşi societatea civilă într-o forma organizată astfel încât să vorbească aceiasi limba cu administratia sau zona politicului.. Şi în acest caz ca oriunde în natură lipsa unuia din piloni favorizează dezvoltarea excesivă a celuilalt, echilibrul fiind total pierdut. După părerea mea, cel mai important punct din constituţie câştigat odată cu revoluţia şi cel mai ignorat totodată este tocmai dreptul la asociere (art.40) , care desigur deţine şi o mică capcană în formulare :

Articolul 40 Dreptul de asociere 
(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. 
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. 
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. 
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise. 

 Deci cetăţenii se pot asocia liber în alte forme de asociere. Aşa cum sună el direct din constituţie pare a se adresa  partidelor, patronatelor şi sindicatelor, de care suntem deja sătui, doar pentru că în forma lor actuală ele par a fi subordonate tot politicului, şi par a exista la noi doar pentru a confirma că punctul 40 din constituţie este valid şi în exerciţiu. Situaţie care ne face să ne ferim tocmai de acele "alte forme de asociere"  de unde ar începe cu adevărat organizarea societăţii civile. Şi odată ajuns aici cu exerciţiul meu civic, o sa dau un mic exemplu în ce fel poate folosi art.40 din constituţie :
   Cetăţenii de pe strada X au nevoie de anumite utilităţi .Ei înfiinţează "Asociaţia Strada X" care va avea statut de persoană juridică. Adică poate fi reprezentată de un jurist, şi nu are o raspundere personală individuală, în sensul că nu poate fi trasă la răspundere sau intimidată o anumită persoană, pentru ca entitatea "Asociaţia Strada X" nu este o persoană. Respectiv, hotarârile , deciziile, şi proiectele sunt propuse de un grup de persoane neidentificabile, sau neseparabile de restul grupului.Toate înştiinţările sau comunicările cu formele guvernamentale de conducere se vor face în scris , avand numere de înregistrare, şi necesitând un raspuns in termen de 30 de zile. Nu ştiu dacă reiese foarte clar din exemplul de mai sus că puterea de a decide ceva se întoarce în mod natural la cetăţean, pe când aşteptând să fie rezolvată de intstituţii, puterea se afla în mâna politicului.
   În acest mic cadru în care l-am expus până aici aş dori să fac şi legătura cu titlul. Este foarte interesant cum o mică nuanţă a unui cuvânt ne trimite pe loc în uitare, lăsându-ne aruncaţi într-o neputincioasă visare. Prea des folosit termenul de "conducători" sau in forma mai englezească "lideri" ne sugerează că cineva ne conduce deja, noi nemaiputând face nimic altceva decât sa-i urmăm.având la îndemână două opţiuni: ne convine sau nu ne convine ceea ce ni se propune. Termenul corect de "administraţie" fiind prea des şi prea intenţionat uitat. Cred că este evident pentru oricine care se află de aceiaşi parte a baricadelor cu mine, adică societatea civilă, că o "administraţie" poate doar să administreze ceva existent deja, şi nu conduce, nu impune , şi nu hotărăşte nimic. Ea doar administrază ! Iată un termen care întoarce din nou puterea unde-i este locul: în societatea civilă. Societatea civilă hotăreşte proiectele în funcţie de nevoile reale pe care le are iar administraţia nu poate decat să administreze prin mijloacele de care dispune în sensul rezolvarii lor.  Vreau doar să înţelegeţi de aici diferenţa de nuanţa dintre cei doi termeni "conducere" şi "administrare" . Deasemenea e un bun exerciţiu să urmăriţi cum sunt ele folosite în media. Deunăzi am observat un titlu foarte interesant in presă "Statul Român pierde zilnic 40 de milioane" . Observaţi jocul de idei: "Statul Român" este o  entitate juridică, deci nu am nici o persoană pe care să pun măna să o scutur de eşec.În realitate statul este  administrat de niste persoane numite de societatea civilă. În plus statul nu are bani, pentru că el nu poate face bani.Singurul mod pe lumea asta de a face bani legal este prin muncă. Iar munca se face de către o persoană fizică, vie, nu poate fi facută de o entitate juridică. Statul cel mult poate administra nişte bani care-i adună
de la societatea civilă compusă din persoane fizice, vii, care depun o muncă. Iată deci că titlul corect ar fi: "Reprezentanţii statului au administrat prost 40 de milioane" .Din acest enunţ am deja nişte persoane raspunzătoare : reprezentanţii statului şi o greşală : au administrat prost. vă rog să faceţi un exerciţiu mental citind cele două titluri, şi să observaţi sincer dacă produc efecte diferite în conştiinţa dumneavoastră:

"Statul Român pierde zilnic 40 de milioane" 

"Reprezentanţii statului administrează prost 40 de milioane zilnic" 

Să nu-mi spuneţi ca am facut politică ! Este pur exerciţiu cetăţenesc !
Şi am să ilustrez această postare cu încă o fotografie de pe #occupygezi


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu